Autismul este una dintre cele mai severe tulburari neuropsihiatrice ale copilariei.
Autismul este o tulburare de dezvoltare din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, tulburearea fiind cunoscuta sub numele de spectrul tulburarilor autismului/autiste sau de tulburari pervazive de dezvoltare.
Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari, presupuse a fi rezultatul unor disfunctionalitati de dezvoltare ale sistemului nervos central sau al unor disfunctionalitati genetice. Cauzele specifice sunt inca necunoscute.
Persoana care prezinta tulburari pervazive de dezvoltare demonstreaza dificultati in mai multe arii de dezvoltare si nu doar in anumite segmente specifice, iar efectele produse de dificultatile dintr-o anumita arie au efecte negative asupra dezvoltarii altor zone, rezultatul fiind un grup complex de caracteristici si trasaturi.
Autismul este prezent inca de la nastere si se pastreaza pe durata intregii vietii. Poate avea doua tipuri de debut:
autismul poate fi observat inca din primul an de viata;
autismul se instaleaza in jurul varstei de 2-3 ani iar copilul, care pana la aceasta varsta a avut o evolutie normala, pierde achizitiile (cognitive, de socializare, comunicare) si incep sa manifeste si comportamente repetitive si autostimulari.
Copiii cu autism sunt diferiti! Caracteristice tuturor copiilor cu autism sunt problemele de comunicare si limbaj, de socializare si comportamentele repetitive, autostimularile si interesele restranse legate de persoane sau activitati.
Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie personala foarte bine formate, nivel cognitiv conform varstei, dar sa nu raspunda la nume, sa prezinte intarziere in dezvoltarea limbajului, contact vizual slab sau inexistent, dezinteres pentru persoanele din jur, rezistenta mare la schimbare, si poate sa se opuna la realizarea oricarei sarcini cerute de catre un adult manifestand protest vehement la incercarea de introducere in orice fel de activitate/interactiune.
Un alt copil poate intampina dificultati majore in mentinerea atentiei in activitate, lipsa contactului vizual, probleme de autonomie personala, dificultati in intelegerea limbajului receptiv si expresiv, dificultati in exprimarea verbala dar sa fie interesat de persoanele din jur si de interatiunea cu aceste persoane, sa zambeasca, sa le stea in brate si sa le mangaie.
La nastere, copilul este aparent normal, fara anomalii fizice sau neurologice.
Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2-3 ani, dar se poate depista chiar in primul an de viata. Daca debutul autismului este precoce – in primul an de viata, se remarca:
- lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate;
- lipsa zambetului ca raspuns la zambetul mamei;
- apatia si dezinteresul pentru persoanele ce-i inconjoara;
- nu-si orienteaza atentia catre stimuli sociali;
- nu intra intr-o rutina de comunicare cu ceilalti;
La copilul cu autism dificultatile in comunicare se refera si la faptul ca adesea nu isi intinde mainile si corpul pentru a fi luat in brate, nu prezinta forme variate de mimica pentru a exprima disconfortul (cand copilul este ud, murdar sau cand ii este foame), nu se agata de mama pentru a fi luat in brate, nu atrage atentia pentru a fi bagat in seama si a stabili comunicarea, cererea, supararea, imbufnarea, oftatul, tipatul, rasul.
Caracteristic copiilor cu autism este faptul ca, contactul vizual este slab sau lipseste.
Fata de persoanle din jur, copilul autism poate sa manifeste un dezinteres total, fiind uneori atras totusi de vestimentatia sau unele trasaturi ale persoanelor cu care intra in contact. In relatiile sociale se manifesta esecul de a stabili contacte sanatoase cu anturajul. Poate manifesta un interes deosebit fata de anumite obiecte, fara insa a le utiliza cu sensul lor adecvat, ci doar pentru a le agita, scutura, invarti etc.
Copilul cu autism prezinta discontinuitati in dezvoltare, de exemplu poate invata poezii de zeci de strofe, dar nu-si poate insusi formulele de politete. Dificultatile perceptuale pot lua forme dintre cele mai variate, in sensul ca de exemplu nu reactioneaza la un zgomot puternic, strident, dar pot deveni agresivi la caderea unui creion pe parchet.
Prefera activitatile repetitive: deschiderea si inchiderea usilor, lovirea sau zgarierea unei jucarii, aprinderea si stingerea luminii, ritualizarea activitatilor zilnice. Jocul de asemea este marcat de caracterul repetitiv, copilul folosind in joc obiecte putin complicate ca: sfoara, nisipul, apa, hartia, butoanele. Jocul colectiv este evitat si ii lipseste caracterul imaginativ si creativ.
Caracteristicile copilului cu autism
Copilul cu autism poate avea urmatoarele caracteristici:
nu raspunde la nume sau la solicitarile adultului (decat cand “vrea”) si pare ca nu aude sau nu intelege ceea ce i se cere;
nu se uita unde i se arata si nu se uita la adult daca vrea ceva de la el,
desi poate tolera alti copii in jurul sau, si chiar poate fi bucuros de prezenta lor, nu interactioneaza efectiv cu copiii;
protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns;
jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc ), ori nu este atras de jucarii ci mai degraba de sticle goale, sfori, pungi etc.;
nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, le scutura, plimba sticle pe care le umple si le goleste etc);
prezinta tulburari senzoriale manifestate uneori prin nevoia de a atinge orice, de a linge, de a pipai, iar alte ori prin refuzul de a intra in contact cu anumite texturi, de a gusta anumite alimente etc;
poate avea comportamente stereotipe: insira si aliniaza obiecte, se invarte ori flutura mainile sau obiecte mici etc..
poate prezenta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului;
nu doreste sau nu poate sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare;
merge pe varfuri, ori are miscari bizare are mainilor si ale corpului;
ecolalizeaza (repeta la nesfarsit sunete, cuvinte, reclame tv etc).
Copilul cu autism introdus intr-un program de terapie intensiv inaintea varstei de 3 ani are sanse foarte mari sa recupereze intarzierile in dezvoltare si sa isi formeze abilitati si comportamente adecvate social. Terapia care si-a dovedit eficacitatea in recuperarea copiilor cu autism este terapia comportamentala aplicata, ABA.
Cercetarile au aratat ca pana la 49% dintre copiii inclusi in programe de interventie timpurii si intensive (intre 15 si 40 de ore saptamanal) ajung sa fie independenti si sa faca progrese astfel incat comportamentele autiste sa devina putin sesizabile.
